Search results
Middle aged caucasian woman of 40s with closed eyes holding finger on eyelid to show eyes aging on gray background

Disfuncția glandelor meibomiene

Disfuncția glandelor meibomiene (DGM) este o afecțiune a glandelor meibomiene situate la nivelul pleoapelor. Aceste glande sunt responsabile pentru secreția de uleiuri care contribuie la menținerea stratului de film lacrimal, prevenind evaporarea acestuia, deoarce este esențial pentru sănătatea și confortul ochilor. DGM se caracterizează printr-o anomalie cronică, difuză a glandelor meibomiene, care rezultă de obicei din obstrucția canalului terminal și/sau modificări ale secreției glandulare. Această afecțiune poate duce la modificări ale filmului lacrimal, simptome de iritare a ochilor, inflamație evidentă clinic și boală a suprafeței oculare1.

Glandele meibomiene, structuri sebacee modificate, joacă un rol vital în sănătatea ochilor prin producerea de meibum. Ele asigură producerea și secreția continuă a meibumului, esențial pentru formarea stratului lipidic al filmului lacrimal (TFLL). TFLL este esențial pentru menținerea filmului lacrimal și protejarea ochiului, prin împiedicarea evaporării rapide a lacrimilor.2

Înțelegerea disfuncției glandelor meibomiene (DGM) este esențială pentru recunoașterea importanței acestor glande în menținerea sănătății suprafeței oculare și a impactului potențial al disfuncției lor asupra confortului ochilor și a vederii. Prin abordarea problemelor de bază care cauzează DGM, cum ar fi îmbunătățirea funcției glandelor și asigurarea formării adecvate a stratului lipidic în filmul lacrimal, se pot atenua simptomele și se poate preveni apariția altor boli ale suprafeței oculare. Această explicație evidențiază aspectele fundamentale ale DGM, concentrându-se pe definiția sa, rolul glandelor meibomiene și consecințele disfuncției lor asupra sănătății ochilor.1

Cauze

Ce poate cauza DGM?

Înțelegerea cauzelor disfuncției glandelor meibomiene (DGM) poate fi o adevărată reușită. DGM, o afecțiune comună, dar adesea trecută cu vederea, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și confortului ochilor.

Vârsta este un factor semnificativ. Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările în glandele noastre meibomiene pot duce la scăderea producției de lipide și la o compoziție lipidică alterată, contribuind la DGM. Acest lucru este observat în special la persoanele de peste 60 de ani​​.3

Stilul nostru de viață modern joacă un rol important, mai ales prin timpul prelungit petrecut în fața ecranelor. Expunerea îndelungată la ecrane reduce frecvența de clipire, ceea ce duce la scăderea livrării de lipide din glandele meibomiene și, prin urmare, la apariția DGM. Studiile au arătat o asociere puternică între utilizarea intensă a computerului și DGM, subliniind importanța pauzelor regulate și a ștergerii regulate a ecranului​​.4,5.

Dereglările hormonale, în special cele asociate menopauzei, pot influența funcția glandelor meibomiene. Terapia de substituție hormonală (HRT), de exemplu, a fost legată de un risc crescut de dezvoltare a DGM în rândul femeilor aflate în postmenopauză, subliniind interacțiunea complexă dintre hormoni și sănătatea ochilor​​.6

Infecțiile și infestările, cum ar fi blefarita anterioară cronică și infestarea cu acarieni Demodex, pot duce la DGM prin afectarea marginilor pleoapelor și a funcției glandelor meibomiene. Aceste condiții creează un mediu ostil pentru glande, contribuind la apariția disfuncției​​.2

În concluzie, DGM poate avea multiple cauze, de la procese naturale de îmbătrânire și dereglări hormonale la factori de stil de viață și infecții. Înțelegerea acestor aspecte poate ajuta la gestionarea și, să sperăm, atenuarea simptomelor asociate cu DGM. Așadar, fie că este vorba de ajustarea timpului petrecut în fața ecranului, de gestionarea dereglărilor hormonale sau tratarea infecțiilor pleoapelor, există măsuri pe care le putem lua pentru a menține ochii mai sănătoși și mai confortabili. Amintiți-vă! Un pic de prevenție poate face o mare diferență în păstrarea sănătății ochilor noștri!

Simptome

Care sunt simptomele DGM?

Disfuncția glandelor meibomiene (DGM) poate fi o afecțiune dificilă de identificat, mai ales că implică o parte a ochilor noștri la care rareori ne gândim: glandele meibomiene. Aceste glande sunt ascunse la nivelul pleoapelor noastre și sunt responsabile pentru secreția de uleiuri care mențin stabilitatea filmului lacrimal și confortul ochilor. Atunci când nu funcționează corect sau când sunt blocate de depozite ceroase, pot apărea simptome inconfortabile.

În primul rând, să vorbim despre simptomele provocate de DGM. S-ar putea să simțiți că aveți ceva în ochi, o senzație iritantă, persistentă, de care este greu de scăpat. Imaginați-vă senzația de nisip sau praf prins sub pleoapă; așa o descriu unii pacienți.7

Uscăciunea este un alt disconfort. Aceasta poate fi persistentă și poate crea senzația că ochii nu își pot menține umiditatea naturală. S-ar putea să ajungeți să utilizați picături pentru ochi mai des decât ar fi normal, doar pentru a găsi o ușurare temporară.7

În cele din urmă, să vorbim despre lentilele de contact. Dacă purtați lentile de contact și acestea devin din ce în ce mai inconfortabile sau dacă ochii sunt neobișnuit de iritați în timpul purtării lor, DGM ar putea juca un rol. Lipsa unei lubrifieri adecvate și a stabilității filmului lacrimal poate face ca purtarea lentilelor de contact să pară mai degrabă o corvoadă decât confortul care ar trebui să fie​​.1

Dacă oricare dintre aceste simptome pare familiar, merită să luați în considerare posibilitatea ca DGM să fie cauza. Amintiți-vă: această afecțiune se referă la sănătatea acelor glande mici din pleoape, astfel încât igiena regulată a ochilor și consultul unui medic oftalmolog pot face o mare diferență. Deși DGM poate fi o neplăcere, înțelegerea și abordarea acesteia vă pot ajuta să vă mențineți ochii confortabili și vederea clară.

Diagnosticare

Cum se diagnostichează DGM?

Diagnosticarea disfuncției glandelor meibomiene (DGM) implică înțelegerea simptomelor, evaluarea factorilor de risc și examinarea clinică. DGM poate fi asimptomatică sau simptomatică, iar simptomele precum uscăciunea ochilor, iritarea și fluctuațiile de vedere sunt adesea confundate cu sindromul de ochi uscat. Factorii de risc comuni includ înaintarea în vârstă, utilizarea lentilelor de contact sau dereglările hormonale.

În timpul unui examen clinic, un medic specialist oftalmolog va căuta semne ale DGM care includ modificări ale marginilor pleoapelor, calitatea și claritatea secrețiilor meibomiene, precum și sănătatea filmului lacrimal. Tehnicile de diagnosticare includ examinarea cu lampa cu fantă pentru a evalua marginile pleoapelor și funcția glandelor meibomiene, precum și meibografia pentru a evalua structura glandulară.8,9

Înțelegerea acestor aspecte poate contribui la diagnosticarea și gestionarea corectă a DGM, îmbunătățind confortul și sănătatea ochilor. Dacă prezentați simptome, luați în considerare discutarea acestor aspecte cu medicul oftalmolog pentru diagnosticarea corectă a DGM.

Tratament

Ce tratamente sunt disponibile pentru DGM?

În ceea ce privește gestionarea disfuncției glandelor meibomiene (DGM), aceasta se bazează pe îmbunătățirea calității și cantității secrețiilor glandelor meibomiene, ceea ce poate ameliora semnificativ simptomele precum uscăciunea ochilor, iritarea și vederea încețoșată. Planul de tratament implică de obicei o rutină simplă în trei pași: încălzirea pleoapelor, masajul și curățarea. Această abordare poate fi extrem de benefică pentru pacienți și este, de obicei, prima formă de tratament împotriva DGM.10

  • Încălzirea pleoapelor: Acesta este un pas fundamental în tratarea DGM. Căldura ajută la topirea depozitelor ceroase care blochează glandele meibomiene, permițând uleiurilor naturale să curgă mai liber și să stabilizeze filmul lacrimal de pe ochi. Punctul de topire al acestei ceri este aproximativ 35°C. Prin urmare, trebuie să vă asigurați că încălziți glandele până la această temperatură, fără a o depăși pentru a evita orice risc de arsuri. Tehnicile pot varia de la comprese calde simple la dispozitive mai sofisticate concepute pentru a menține o căldură constantă. Acest proces nu numai că ameliorează disconfortul, ci contribuie și la sănătatea generală a suprafeței ochiului​​.10
  • Masaj: După încălzire, următorul pas implică adesea presarea ușoară sau masarea pleoapelor, preferabil vertical, de sus în jos, pentru a stoarce uleiul blocat din glande. Acest lucru poate fi făcut manual sau cu ajutorul unor instrumente specializate de către un medic specialist. Scopul este de a elimina blocajele și de a permite glandelor să funcționeze corect, ceea ce contribuie la reducerea simptomelor și la prevenirea stagnării ulterioare a secrețiilor​​.10,11
  • Curățare: Ultimul pas al acestei rutine este curățarea pleoapelor. Această rutină poate îmbunătăți calitatea meibumului și poate reduce simptomele de iritație oculară la pacienții cu DGM.11
  • Exfolierea marginii pleoapelor: În timp, celulele moarte ale pielii și alte detritusuri se pot acumula la marginea pleoapelor, ducând la blocarea suplimentară a glandelor meibomiene. Exfolierea acestor zone poate ajuta la menținerea glandelor meibomiene libere.12
  • Terapia cu lumină intens pulsată (IPL): Aceasta vizează inflamația și blocajele cu impulsuri de lumină, care pot ajuta la reducerea roșeții pleoapelor, la eliminarea bacteriilor nocive și la desfundarea glandelor meibomiene.13

FAQ

DGM, cunoscută și sub numele de disfuncție a glandelor meibomiene, se referă la o afecțiune în care glandele meibomiene, situate pe partea interioară a pleoapelor, se înfundă. Aceste glande sunt responsabile pentru producerea lipidelor care lubrifiază suprafața ochiului și previn evaporarea. Când aceste glande nu funcționează corect, poate apărea sindromul de ochi uscat. DGM este o tulburare cronică, iar tratamentul său ar trebui să fie pe termen lung pentru a controla și reduce semnele și simptomele acesteia
DGM este cea mai frecventă cauză a uscăciunii oculare. Glandele meibomiene, situate pe marginile pleoapelor, produc lipide care lubrifiază suprafața ochiului. Dacă aceste glande nu funcționează normal, ochii devin uscați. Funcționarea corectă a acestor glande este esențială pentru a preveni evaporarea umidității naturale a ochiului.
Rutina de igienă a pleoapelor este esențială pentru tratamentul DGM. Pașii principali includ încălzirea și masajul pleoapelor, curățarea pleoapelor, a genelor și a marginii pleoapelor. Această rutină ajută la îndepărtarea crustelor și a secrețiilor și asigură eliminarea corespunzătoare a secrețiilor de grăsime din glande.
Igiena pleoapelor este vitală pentru cei cu DGM deoarece ajută la curățarea pleoapelor și îndepărtarea crustelor și a secrețiilor. O igienă regulată a pleoapelor previne recidivele și ar trebui să devină o rutină zilnică, similară cu perierea dinților. Având în vedere delicatețea pielii pleoapelor, este esențial să se utilizeze produse fără conservanți care nu irită ochii și pielea pleoapelor.
  1. Nichols, K.K., et al., The international work- shop on meibomian gland dysfunction: execu- tive summary. Invest Ophthalmol Vis Sci, 2011. 52(4): p. 1922-9.
  2. Knop, E., et al., The international workshop on meibomian gland dysfunction: report of the subcommittee on anatomy, physiology, and pathophysiology of the meibomian gland. In- vest Ophthalmol Vis Sci, 2011. 52(4): p. 1938-78.
  3. Nien, C.J., et al., Effects of age and dysfunction on human meibomian glands. Archives of oph- thalmology (Chicago, Ill. : 1960), 2011. 129(4): p. 462-469.
  4. Wan, T., et al., Incomplete Blinking May Attrib- ute to the Development of Meibomian Gland Dysfunction. Curr Eye Res, 2016. 41(2): p. 179- 85.
  5. Fenga, C., et al., Meibomian gland dysfunction and ocular discomfort in video display terminal workers. Eye (Lond), 2008. 22(1): p. 91-5.
  6. Machalińska, A., et al., Risk Factors and Symp- toms of Meibomian Gland Loss in a Healthy Population. Journal of ophthalmology, 2016. 2016: p. 7526120-7526120.
  7. Kwan, J., M. Hom, and J. Paugh, Analysis of a potential Meibomian Gland Dysfunction-Specif- ic Symptom Questionnaire in an Independent Sample. Investigative Ophthalmology & Visual Science, 2013. 54(15): p. 6013-6013.
  8. Korb, D.R. and C.A. Blackie, Meibomian gland diagnostic expressibility: correlation with dry eye symptoms and gland location. Cornea, 2008. 27(10): p. 1142-7.
  9. Pult, H. and J.J. Nichols, A review of meibogra- phy. Optom Vis Sci, 2012. 89(5): p. E760-9.
  10. Geerling, G., et al., Emerging strategies for the diagnosis and treatment of meibomian gland dysfunction: Proceedings of the OCEAN group meeting. Ocul Surf, 2017. 15(2): p. 179-192. 

  11. Lee, H., et al., Mechanical meibomian gland squeezing combined with eyelid scrubs and warm compresses for the treatment of meibo- mian gland dysfunction. Clin Exp Optom, 2017. 100(6): p. 598-602.
  12. Siddireddy, J.S., et al., The Effect of Microb- lepharon Exfoliation on Clinical Correlates of Contact Lens Discomfort. Optom Vis Sci, 2019. 96(3): p. 187-199.

Descărcați și partajați

PDF

Produse asociate

Patologii asociate

loader